Casa Gheorghe Tătărescu din București: un martor al elitei interbelice și continuitatea sa în EkoGroup Vila

În inima Bucureştiului interbelic, pe strada Polonă nr. 19, se ridică o vilă modestă ca scară, dar bogată în sensuri și în amintiri. În aceste ziduri, al căror echilibru atent și proporţii discrete exprimau o etică sublimă a puterii, a existat un spațiu care a fost martor al unor decizii politice majore, al unor întâlniri discrete între elite şi al unor dimineți liniștite de familie. Casa Gheorghe Tătărescu nu este doar o clădire: este o capsulă a memoriei politice și culturale a României secolului XX, păstrând în structura sa toate frământările și ambiguitățile domestice ale celui care a fost prim-ministru în două rânduri și una dintre figurile controversate ale epocii interbelice.

Casa Gheorghe Tătărescu din București – de la reședință discretă a unui lider interbelic la EkoGroup Vila

Figura lui Gheorghe Tătărescu, politician exigent și complex, se reflectă în proporțiile și sembenele subtile ale casei construite cu grijă de o familie preocupată de continuitate și discreție. Aici, în această vila interbelică, s-au scris istorie și s-a trăit o vocație pentru cultură și responsabilitate socială, în timp ce arhitectura păstra tăcerea densă a unei lumi ce avea să se destrame. După decenii tulburi, vila își trăiește astăzi a doua viață sub numele de EkoGroup Vila, ca un spațiu cultural care păstrează memoria fără a o dilua în efemeritate.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și epoca sa tumultoasă

Gheorghe Tătărescu (1886–1957), distinct de pictorul Gheorghe Tattarescu, a fost o personalitate definitorie a politicii românești dintre războaie și imediat postbelic. Jurist cu o viziune critică despre modul în care funcționează democrația, el a pledat încă din teza sa doctorală pentru reorganizarea electorală și punerea în ordine a legăturii dintre voința populară și actul guvernării. Intrat în Partidul Național Liberal în 1912, a traversat cu o atitudine calculată și lipsită de înflăcărare eroică conflictele interne ale partidului și necazurile geopolitice ale României mari.

Răsturnările politice îl convertesc în prim-ministru într-o epocă marcată simultan de ambițiile modernizatoare și de limitările democrației – regimul regal autoritar al lui Carol al II-lea, cenzura și măsurile de securitate enlivenând contextul în care a guvernat. Al doilea său mandat a fost strâns legat de catastrofele teritoriale din vara anului 1940 și de fragilitatea alianțelor externe ale României. Ulterior, în jocul complex al postbelicului, a încercat să negocieze supraviețuirea într-un regim comunist în ascensiune care avea să-l marginalizeze brutal.

Casa – o extensie subtilă a vieții publice și private

În această perspectivă, casa de pe strada Polonă nu este doar un fundal architectural, ci un spațiu care reflectă concepții profunde despre putere, decență și reprezentare. Spre deosebire de extravagantele palate ale contemporanilor, aceasta se remarcă prin scara modestă și proporțiile meticulos calculate. Biroul premierului, răsfirat la entre-sol și accesibil discret din lateral, stă mărturie a ideii că puterea nu impune spațiul, ci se supune spiritului domestic și familiei.

Nu mai puțin , casa a fost nonconformistă pentru Bucureștiul epocii prin combinația inedită dintre stilul mediteranean și elementele neoromânești. Această amprentă, imprimată prin proiectul arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea – colaboratori pe durata întregii faze de construcție –, a dus la o locuință care, fără să epateze, dialoga cu spiritul elitei interbelice.

Arhitectura Casei Gheorghe Tătărescu: o punte între mediteranean și neoromânesc

Casa păstrează urmele unei gândiri arhitecturale temperate și ferm întemeiate pe respectul pentru proporție și detaliu. Portalurile în stil moldovenesc, coloanele filiforme distinct tratate și absida șemineului alcătuiesc un limbaj riguros, în care tradiția românească este reinterpretată printr-un modernism atent filtrat.

Milița Pătrașcu, sculptoriță apropiată de Arethia Tătărescu și elevă a lui Brâncuși, a înscris în șemineu o piesă de artă ce nu este doar decorativă, ci un element simbolic care a găsit ulterior ecou în alte construcții precum vila lui Nae Ionescu. Ancadramentele ușilor, cu o sobrietate asumată, completează întreaga compoziție, unde detaliile artisice sunt măsura reală a luxului. Interioarele, cu parchet masiv de stejar și feronerie din alamă patinată, demonstrează o preocupare pentru calitate și continuitate estetică – semne ale unei elite care înțelege casa ca pe o declarație discretă a statutului social și cultural.

Arethia Tătărescu – sufletul cultural și discret al casei

În umbra vieții publice a premierului persistă figura Arethiei Tătărescu, „Doamna Gorjului”, a cărei mână invizibilă modelează subtil întreaga viziune asupra locuinței. Implicată activ în binefacere și în promovarea meșteșugurilor oltenești, Arethia a fost cheia reuniunii dintre arhitectură și artă. Influenta ei s-a reflectat și în sprijinul constant acordat lui Constantin Brâncuși, culminând cu realizarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu.

Prezența sa se poate citi în fiecare detaliu al casei, iar inscrierea ei ca beneficiară în dosarele proiectului este un indicator al importanței pe care o atribuia calității și echilibrului estetic, evitând orice tentație de pompozitate.

Ruptura comunistă și degradarea simbolică a spațiului

Prăbușirea carierei lui Gheorghe Tătărescu și instalarea regimului comunist au însemnat, pentru casă, o alterare profundă a sensului inițial. Naționalizată și desprinsă de destinul familiei, vila a fost redusă la o funcțiune administrativă sau colectivă, iar detaliile fine au fost abandonate uneori în favoarea unor intervenții succinte și neglijente.

Manifestarea simbolică a acestei rupturi se oglindește în tratamentul rezervat fostei reședințe – scena de solitudine a unei lumi dispărute și auspicii ale unui oraș care uitase sensul acestor spații. Reforma agrară și „demascarea” nomenclaturii interbelice au trasat o linie dură între trecut și prezent, iar casa lui Tătărescu urma, asemenea altor reședințe, să se sustragă atenţiei culturale.

Intervenții post-1989: între erori și încercări de restituire

După 1989, casa traversează un episod dificil de reconceptualizare și conservare, marcat de intervenții uneori nefericite. Proprietatea a ajuns, pentru o vreme, în posesia lui Dinu Patriciu, al cărui profil dublu de arhitect și om de afaceri a generat controverse. Modificările aduse compoziției originale și transformarea temporară a casei într-un restaurant de lux au stârnit critici viguroase din partea specialiștilor și a publicului atent la patrimoniu.

Toate acestea au reliefat paradoxul unei societăți în căutarea identității culturale și a reconcilierii cu propriul trecut. Cu toate dificultățile, aceste etape au readus spațiul în atenție, oferind premisele unei abordări mai chibzuite, bazate pe respectul pentru proiectul arhitectonic inițial și pentru istoria personală a familiei Tătărescu.

Recuperarea și identitatea contemporană a EkoGroup Vila

În prezent, Casa Gheorghe Tătărescu renaște sub denumirea de EkoGroup Vila, un spațiu cultural care integrează cu responsabilitate trecutul în discursul său prezent. Fabricul original este restaurat, proporțiile și detaliile redefinite, iar grădina regăsește ceva din farmecul balcanic al peisajelor mediteraneene ce inspiraseră proiectul. Mai mult decât o „pune în valoare” simplistă, această continuitate reprezintă o reparație narativă și spațială.

Accesul se realizează cu bilet în funcție de eveniment, o decizie care vorbește despre o deschidere atent moderată, menită să păstreze unicitatea și solemnitatea locului. O vizită aici înseamnă parcurgerea unui itinerar între epoci și între registre estetice care depășesc simpla contemplare. Casa rămâne un martor și un spațiu viu al istoriei noastre, nu un simplu obiect al trecutului.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu and Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu a fost un politician român, prim-ministru în două mandate între 1934–1937 și 1939–1940, o figură centrală a Partidului Național Liberal și un actor politic important al interbelicului și postbelicului timpuriu.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, politicianul, nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu, artist al secolului al XIX-lea.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa reunește elemente ale arhitecturii mediteraneene cu accente neoromânești, proiectul fiind realizat de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, îmbogățit cu detalii artistice de sculptorița Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în definirea casei?
  Arethia Tătărescu, soția lui Gheorghe, a fost beneficiara oficială și motorul cultural al proiectului, asigurând coerența estetică, promovând arta și binefacerea, și sprijinind artiști ca Milița Pătrașcu.
• Care este funcția clădirii astăzi?
  Casa funcționează în prezent ca spațiu cultural sub numele EkoGroup Vila, oferind acces publicului pe bază de bilet, în context cultural și cu respectarea memoriei istorice.

Casa Gheorghe Tătărescu ne oferă o incursiune palpabilă în tumultuoasa istorie a României interbelice și postbelice, în modul în care puterea, cultura și viața privată s-au intersectat în spații ce scot în evidență nu doar statutul, ci și temperamentul oamenilor ce le-au populat. Sub denumirea de EkoGroup Vila, această reședință remarcabilă este astăzi o invitație discretă, dar totodată fermă, la reflecție asupra continuității și responsabilității în păstrarea memoriei arhitecturale și politice. Pentru cei care caută să înțeleagă mai mult decât o simplă arhitectură, vizita acestei case oferă o experiență în care istoria devine o prezență palpabilă și un spațiu viu al dialogului cu trecutul.

Accesul la vila restaurată se realizează exclusiv cu programare prealabilă; pentru detalii și disponibilitate, vă invităm să contactați echipa EkoGroup Vila, care vă va ghida cu discreție și profesionalism în explorarea acestui loc încărcat de simboluri.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.