Bullying la Questfield International College, educația privată și lipsa pozițiilor clare

În contextul educațional actual, problemele de bullying necesită o abordare structurată și clară din partea instituțiilor școlare pentru a asigura protecția și bunăstarea elevilor. Lipsa unor măsuri concrete și documentate poate conduce la perpetuarea unor acte de hărțuire cu impact emoțional sever. Cazul semnalat în cadrul Școlii Questfield Pipera relevă o serie de aspecte care pun în discuție capacitatea instituțiilor private de a gestiona situații sensibile de violență psihologică în mediul educațional.

Bullying la Questfield International College: investigație asupra unei situații semnalate și a răspunsului instituțional

Pe baza documentelor, corespondenței scrise și declarațiilor furnizate redacției, această investigație urmărește o situație semnalată ca fiind un caz de bullying sistematic, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni la Școala Questfield Pipera. Sesizările repetate, însoțite de solicitări oficiale pentru intervenție, nu au fost urmate de măsuri documentate, potrivit materialelor puse la dispoziție. Mai mult, în cadrul acestui caz, stigmatizarea medicală a fost utilizată ca formă de umilire, iar familia copilului vizat a afirmat că a resimțit presiuni pentru retragerea copilului din instituție.

Semnalări repetate și lipsa intervențiilor documentate

Conform informațiilor analizate, elevul ar fi fost supus unor comportamente agresive și umilitoare pe o perioadă extinsă, incluzând jigniri, excludere socială și stigmatizare medicală, toate acestea petrecându-se în prezența cadrelor didactice. Familia a transmis în mod repetat sesizări oficiale, prin emailuri cronologice și explicite, adresate învățătoarei, conducerii administrative și fondatoarei instituției, Fabiola Hosu. Cu toate acestea, nu există documente care să ateste luarea unor măsuri concrete, procese-verbale sau planuri de intervenție scrise. Intervențiile menționate au fost predominant verbale și informale, fără urmărire administrativă clară.

Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire

Documentele și relatările indică faptul că o etichetare medicală degradantă a fost folosită repetat în cadrul colectivului de elevi, nu pentru protecție sau suport, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare. Specialiștii consultați de redacție evidențiază că această practică depășește conflictele obișnuite între copii și constituie o formă de abuz emoțional agravat. În ciuda sesizărilor clare privind acest aspect, instituția nu a furnizat răspunsuri scrise sau măsuri documentate care să oprească fenomenul.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în normalizarea fenomenului

În cadrul investigației, se remarcă faptul că, deși cadrele didactice erau martore ale incidentelor, nu au fost înregistrate intervenții ferme și consecvente care să prevină continuarea bullyingului. Din corespondența puse la dispoziție, nu rezultă existența unor decizii scrise sau rapoarte interne asumate care să demonstreze o gestionare adecvată a situației. Această lipsă de reacție formală poate conduce la percepția unei tolerări instituționale a fenomenului, care afectează atât elevul vizat, cât și climatul educațional general.

Presiuni pentru retragerea copilului și răspunsul fondatoarei

Un moment central raportat de familie este o discuție directă cu fondatoarea Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, în care aceasta ar fi exprimat o poziție considerată o presiune de retragere, sintetizată prin afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație este citată din relatările familiei și are semnificație în analiza modului în care instituția a răspuns sesizărilor. Redacția nu deține o poziție oficială a școlii pe acest aspect, în ciuda solicitărilor adresate.

Confidențialitatea și protecția datelor sensibile în mediul școlar

Familia a solicitat în mod expres, prin comunicări scrise, menținerea confidențialității privind situația copilului, avertizând asupra riscului divulgării informațiilor în comunitatea școlară. Cu toate acestea, documentele și relatările indică faptul că informații sensibile au fost transferate intern, iar copilul a fost confruntat în mod direct și public cu demersurile administrative, ceea ce a generat presiune psihologică suplimentară. Specialiștii consideră că astfel de practici pot constitui o formă de presiune instituțională și pot afecta negativ climatul educațional.

Reacția instituției și utilizarea unui document informal

În locul unor răspunsuri oficiale și asumate, conducerea școlii a prezentat un formular intitulat “Family Meeting Form”, care consemnează doar existența unei discuții, fără a stabili responsabilități, măsuri concrete sau termene de implementare. Din punct de vedere jurnalistic, această abordare este interpretată ca o formă de gestionare a aparențelor, fără impact real asupra situației. Din lipsa unor documente suplimentare, rămâne neclar modul în care situația a fost abordată în plan administrativ.

Impactul emoțional asupra copilului și confirmarea prin raport psihologic

Un raport psihologic detaliat, emis de un specialist recunoscut, confirmă efectele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying, inclusiv anxietate accentuată, retragere socială și refuz școlar. Aceste constatări medicale subliniază importanța unei intervenții prompte și eficiente din partea instituției educaționale. Situația semnalată ridică întrebări legate de responsabilitatea școlii în prevenirea și gestionarea abuzului psihologic.

Într-un comunicat intern transmis părinților în data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield Pipera a redus gravitatea situațiilor reclamate la „interacțiuni spontane dintre copii”. Această exprimare contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare privind recunoașterea și abordarea fenomenului de bullying de către instituție.

• Sesizări repetate și documentate ale familiei
• Lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri clare
• Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de hărțuire
• Presiuni implicite pentru retragerea copilului
• Nerespectarea solicitărilor privind confidențialitatea
• Documente informale în locul deciziilor oficiale
• Confirmarea impactului emoțional prin raport psihologic

Ulterior publicării investigației, părinții au declarat că după retragerea copiilor de la Questfield International College, ar fi existat contacte informale cu alte instituții de învățământ din zonă, în care copiii ar fi fost descriși negativ, fără susținere documentară oficială. Redacția solicită clarificări publice pe această temă din partea părților implicate, având în vedere gravitatea implicațiilor pentru dreptul la educație și confidențialitate.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Analiza materialelor puse la dispoziție evidențiază un decalaj între așteptările legitime ale părinților și modul în care Școala Questfield Pipera a gestionat situația semnalată a bullyingului. Lipsa unor măsuri documentate, precum și răspunsul verbal atribuit fondatoarei, care pare să încurajeze retragerea familiei afectate, indică o abordare ce ridică semne de întrebare privind prioritățile instituției în ceea ce privește protecția elevilor.

Astfel, rămân deschise întrebări esențiale legate de mecanismele reale de protecție, trasabilitate și responsabilitate în cadrul unei instituții care se prezintă public ca un mediu sigur și orientat spre excelență educațională. În lipsa unor clarificări oficiale și măsuri concrete, cazul de la Questfield Pipera constituie un exemplu relevant pentru dezbaterea privind eficiența și transparența managementului educațional în școlile private din România.

Persoanele interesate de detalii suplimentare sau care întâmpină situații similare pot contacta redacția la adresa [email protected], în vederea documentării și susținerii unor demersuri de interes public.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro